Comunism
Dispută între Putin și Zelenski privind trupele europene în timp ce aliații caută garanții americane
Ce s-a discutat la Berlin? După ce Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-au întâlnit în China, liderii „Coaliției de Voință” s-au adunat la Cancelaria germană, într-o succesiune de…

Ce s-a discutat la Berlin?
După ce Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping s-au întâlnit în China, liderii „Coaliției de Voință” s-au adunat la Cancelaria germană, într-o succesiune de evenimente diplomatice care s-au oglindit reciproc. Washingtonul promite acum garanții de securitate pentru Ucraina, modelate pe clauza de apărare colectivă cunoscută ca Articolul 5, în timp ce Moscova impune deja condiții stricte.
Pe data de joi, 19 noiembrie 2026, au avut loc două reuniuni majore care au generat un dialog complex între actorii internaționali.
În China, în cadrul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) desfășurat la Shenzhen, cele trei mari puteri au avut o întâlnire istorică, care a adus beneficii moderate pentru fiecare participant, dar nu a produs niciun acord fundamental.
La Berlin, cancelarul Friedrich Merz a găzduit „Coaliția de Voință”, gruparea de state care susțin activ eforturile de sprijinire a Ucrainei.
Acest summit a fost organizat de Germania, în parteneriat cu Franța și Marea Britanie, iar Merz l-a anunțat oficial cu două săptămâni înainte de începerea sa. Reuniunea a fost condusă de Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham.
Europa era îngrijorată de posibilitatea ca, la Shenzhen, cele trei superputeri să decidă destinul Ucrainei exclusiv, fără prezența Kievului și fără consultarea europenilor. Această temere nu era infundată.
Publicația The Wall Street Journal relata anterior că Putin insistase pentru un format trilateral, dorind să avanseze o înțelegere privind conflictul din Ucraina, excluzând Kievul și aliații europeni de la masa negocierilor.
Presa internațională a trasat paralele cu Conferința de la Ialta din 1945, moment în care Roosevelt, Churchill și Stalin au trasat granițele politice ale Europei de după război.
Ce s-a concretizat la Shenzhen? Ucraina nu este menționată nicăieri în documentul final adoptat la Shenzhen. „Declarația spre Pace” a abordat teme precum reforma Organizației Națiunilor Unite (ONU), asigurarea aprovizionării cu petrol, rolul Curții Penale Internaționale (CPI) și reducerea riscului nuclear.
Deși conflictul a fost discutat, nu a fost subliniat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, suveranitatea statului ucrainean sau vreun progres concret spre pace. Analizatorii consideră că Putin a obținut cel mai mare avantaj din acest summit. A fost prima sa participare la APEC din 2017, iar declarația comună a respins autoritatea CPI asupra oficialilor de stat.
Acest detaliu este crucial, deoarece instanța a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele președintelui rus. Trump a caracterizat CPI drept „o organizație globalistă scăpată de sub control”.
Rusia a mai obținut și un beneficiu economic: angajamentul de a crește producția de produse petroliere rafinate, interpretat de specialiști ca o sprijinire a sectorului petrolier rusesc, aflat în dificultate. Lipsa Ucrainei de pe agenda dezbaterilor nu a fost accidentală. Refuzul de a include Kievul a fost o alegere conștientă a Beijingului, care dorește să își mențină imaginea de neutralitate.
Într-un alt context, Kievul a transmis propriul său mesaj clar: atacurile ucrainene cu drone și rachete asupra Podului Crimeii, care au avariat o secțiune a carosabilului puțin înaintea summitului, au fost interpretate ca un semnal puternic că Ucraina și Europa trebuie implicate în orice acord.
Ce s-a discutat la Berlin? Reuniunea capitală germană a fost extinsă. Peste 40 de delegații au luat parte. În fotografia oficială de grup apar Vladimir Zelenski, Merz, Macron, Burnham, președintele finlandez Stubb, președintele lituanian Nausėda, Ursula von der Leyen, Mark Rutte, António Costa, precum și emisarii americani Keith Kellogg (Witkoff) și Jared Kushner.
Erau prezenți, de asemenea, șefii Comisiei Europene, ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și ai Consiliului European.
Garanțiile de securitate au fost punctul central. Cea mai semnificativă declarație a fost rostită de Jared Kushner, ginerele și emisarul președintelui Trump.
Acesta a afirmat că președintele american este „deschis” să ofere Ucrainei o garanție similară cu Articolul 5 al Tratatului NATO, clauza de apărare colectivă.
Pentru Washington, a subliniat Kushner, aceasta ar reprezenta un pas enorm, iar interesele americane trebuie protejate.
El a mai menționat că a convins rușii să accepte ideea ca orice garanție pentru Ucraina să se fundamenteze pe Articolul 5.
Cu toate acestea, Kushner a recunoscut existența unui scepticism față de această poziție și a precizat că mecanismul de monitorizare și sancțiunile pentru încălcări rămân de definit.
Vladimir Zelenski a solicitat un nivel mai înalt de angajament. Pentru el, o garanție autentică presupune prezența trupelor și a bazelor americane sau europene pe teritoriul Ucrainei.
Rolul Europei în negocieri a fost clar definit de Merz, care a anunțat că noi runde de negocieri de pace vor începe „curând”, cu Europa la masă alături de SUA, Rusia și Ucraina. O dată specifică nu a fost comunicată. Se caută un loc „neutru” pentru discuții, iar Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt o variantă luată în calcul.
De ce a sunat Trump chiar după summitul din China?
Kushner a încercat să atenueze temerile europenilor, declarând că Trump „dorește să încheie o înțelegere cu Europa alături” și nu intenționează „să impună ceva unilateral”, adăugând că pozițiile americane și europene devin „mult mai apropiate”.
Ce s-a decis concret? Comunicatele nu au adus decizii spectaculoase, dar s-au conturat câteva măsuri clare: Formarea unei echipe europene de negociere. Europa ar trebui să negocieze direct cu Rusia, un pas neîntreprins până acum. A fost desemnată o echipă comună formată din șapte membri: Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Italia, instituțiile Uniunii Europene (UE) și NATO. Sprijinul militar și financiar continuu. Asistența pentru Ucraina va continua la capacitate maximă, pentru a consolida poziția acesteia în negocieri.
Garanții de securitate în elaborare.
Se pregătesc garanții care includ o clauză de tip Articolul 5 pentru cazul unui nou atac rusesc și o forță de menținere a păcii condusă de europeni.
Dezbaterea privind arhitectura europeană de securitate este amânată. Merz a declarat că discuția largă despre securitatea europeană va aștepta până la instaurarea păcii în Ucraina. Emmanuel Macron a avut cea mai fermă poziție de principiu.
A susținut că declarația de la Shenzhen nu reorganizează lumea, că orice negocieri trebuie să includă Ucraina, Europa, SUA și Rusia și că Europa trebuie să își decidă singură destinul. Andy Burnham a formulat regula fundamentală: nicio decizie despre Ucraina fără implicarea Ucrainei și nicio decizie despre securitatea europeană fără implicarea Europei.
Culise și momente notabile au inclus gestul simbolizant al gazdei. Cel mai comentat gest a fost cadoul oferit de Merz.
Ținând în mână o bucată din Zidul Berlinului în fața jurnaliștilor din 37 de țări, cancelarul a amintit că Germania și întregul continent au fost cândva divizate în sfere de influență trasate la Ialta.
Fiecare delegație a primit o fragment din Zid. Merz a explicat că Zidul a adus opresiune, nesiguranță și lipsă de pace, „exact ce a reprezentat Ialta”.
Referitor la Shenzhen, a spus concis că a fost o ședință foto.
La Ialta, Europa a fost împărțită.
A fost fragmentată. Și nu vom permite să se repete acest scenariu. Mesajul indirect adresat lui Trump a fost greu de ocolit.
Alt moment remarcabil a fost apelul telefonic al lui Trump din avion.
Președintele a sunat din avion și a adresat un mesaj sălii în timpul discuțiilor cu ușile închise. Tonul nu a fost unul pur informativ. Presa relatează că Trump și-a exprimat scepticismul față de sprijinul militar european acordat Ucrainei.
Acest episod evidențiază o tensiune transatlantică pe care declarațiile publice despre „apropierea pozițiilor” o mască. Emisarii lui Trump transmiteau optimism la Berlin, în timp ce președintele punea la îndoială exact efortul pe care europenii îl prezintă ca pârghie de negociere.
Îmbrățișarea de la Shenzhen a fost, de asemenea, observată de analiști.
Primirea pregătită de Xi pentru Trump, inclusiv o îmbrățișare pe aeroport, i-a plăcut lui Trump, care a numit summitul „o mare victorie pentru noi”. Un fost oficial al Departamentului american al Comerțului a comentat că Xi „l-a fermecat complet” pe Trump. Un alt episod relevant: liderul nord-coreean Kim Jong-un a plecat de la APEC fără să se întâlnească cu Trump, deși acesta sugerase o posibilă întâlnire.
Invitația lui Putin a venit după Shenzhen. Putin a declarat că Moscova i-a invitat pe europeni, prin canale diplomatice, să vină la Moscova, și că abia ulterior se va decide formatul negocierilor. Le-a pus și o condiție: orice formă de cooperare militară între Ucraina și Europa este „o problemă” pentru Rusia. Macron a calificat „maximaliste” propunerile Moscovei de restructurare a securității europene. Moscova nu a acceptat un format multilateral, iar Putin se opune în orice scenariu unei forțe de menținere a păcii conduse de europeni.
Contradicția centrală dintre declarațiile de joi este evidentă.
Kushner afirmă că rușii au acceptat garanții pentru Ucraina bazate pe Articolul 5. Putin declară în aceeași zi că nu acceptă nicio cooperare militară între Ucraina și Europa și nicio forță europeană pe teren. Zelenski, la rândul său, consideră credibile doar garanțiile care implică trupe și baze pe teritoriul ucrainean.
Fie Washingtonul și Moscova înțeleg lucruri diferite prin „garanție de tip Articolul 5”, fie una dintre părți vinde publicului o înțelegere care nu există. O garanție fără prezență militară pe teren seamănă mai mult cu Memorandumul de la Budapesta din 1994 decât cu Articolul 5. Ucraina știe din experiență cât valorează asemenea asigurări.
Kushner a admis el însuși că mecanismele de monitorizare și de sancționare a încălcărilor nu există încă.
Sursa: Adevărul