Sari la conținut

Joi, 19 noiembrie 2026

Cronica zilei de ieri, povestită pe înțelesul tuturor

Istoria Azi

Arheologie

Un colier de bronz de 4.000 de ani, descoperit la 2.600 de metri în Alpi

Cum a apărut piesa la suprafață? O amuletă rigidă din bronz, vechi de peste 4.000 de ani, a stârnit entuziasmul arheologilor. A fost găsită la o altitudine de peste 2.600 de metri, în pasul…

Un colier de bronz de 4.000 de ani, descoperit la 2.600 de metri în Alpi

Cum a apărut piesa la suprafață?

O amuletă rigidă din bronz, vechi de peste 4.000 de ani, a stârnit entuziasmul arheologilor. A fost găsită la o altitudine de peste 2.600 de metri, în pasul Lötschenpass, din Alpii elvețieni.

Echipa Serviciului Arheologic al Cantonului Berna a identificat piesa în octombrie 2026, în timpul unei inspecții de rutină pe terenurile montane.

Colierul, cu un diametru de circa 13 cm și capete terminate în mici bucle, datează din perioada 2000–1700 î. Hr.

Este nu doar prima bijuterie din Epoca Bronzului descoperită aici, ci și cel mai vechi obiect metalic preistoric recuperat vreodată din zonă. Deși a stat expus elementelor timp de patru milenii, s-a păstrat într-o stare surprinzătoare de bună. După documentare, a fost transportat cu grijă la laboratoarele din Berna, unde este stabilizat acum.

De ce este important acest loc?

Pasul Lötschenpass a fost dintotdeauna o legătură vitală între Berner Oberland, la nord, și cantonul Valais, la sud. Deși primele mențiuni scrise apar abia în 1352, dovezile materiale arată că rutele erau active cu mult înainte de scriere.

Semnele primelor descoperiri au apărut în 2011. Administratorul unui refugiu montan a alertat autoritățile despre artefacte într-un strat vechi de zăpadă care se topea. Cercetările ulterioare au adus la iveală o colecție de obiecte datate între 2000 și 1800 î. Hr. interpretate ca echipamentul personal al unui călător din Epoca Bronzului timpuriu.

Printre ele: o cutie de lemn cu făină de cereale, fragmente de arc, trei vârfuri de săgeți din silex, un vas din corn de bovin, curele, fragmente de piele și un nasture din corn de cerb.

Conservarea excepțională a acestor componente organice oferă o valoare inestimabilă pentru înțelegerea vieții cotidiene de atunci. Alte descoperiri, precum monede romane, săgeți medievale și artefacte din Epoca Fierului, subliniază continuitatea utilizării pasului de-a lungul secolelor. Arheologii estimează că zona a fost traversată de vânători, păstori, negustori și pelerini timp de cel puțin 4.000 de ani.

Retrogradarea ghețarilor acționează ca un factor revelator pentru istoria umană. Nu este un fenomen izolat la Lötschenpass.

Ce ne spune topirea ghețarilor?

La pasul vecin, Schnidejoch, topirea zăpezii și a gheții a permis identificarea a sute de obiecte din piele, lemn și metal. Multe sunt datate între 4800 și 4500 î. Hr. plasându-le cronologic înainte de celebrul mumi Ötzi.

Încălzirea climatică creează condițiile pentru descoperirea vestigiilor înghețate de milenii. Totuși, odată cu expunerea materialelor organice, cum ar fi lemnul sau pielea, aerului, degradarea lor accelerează.

De aceea, Serviciul Arheologic al Cantonului Berna insistă asupra importanței raportării imediate a oricărei descoperiri, înainte ca obiectele să fie manipulate neadecvat sau să sufere deteriorări ireversibile.

Interpretarea funcțională a colierului din bronz rămâne subiectul unor dezbateri academice. Piesa prezintă similitudini cu bijuteriile exhumate din mormintele din Epoca Bronzului timpuriu de la Gwatt, Einigen și Hilterfingen, pe malul lacului Thun, dar și în regiunea Valais.

Aceste teritorii erau noduri centrale pentru metalurgia antică, iar bronzul era o resursă de mare valoare, folosită nu doar pentru unelte și arme, ci și pentru creații ornamentale.

Ce rol a avut colierul?

Prezența unui astfel de obiect la o altitudine atât de mare oferă indicii cruciale despre mobilitatea comunităților preistorice și despre rețelele de contact dintre populațiile din nordul și sudul lanțului alpin.

O ipoteză susținută de experți sugerează că artifactul nu a fost pierdut din întâmplare, ci a fost plasat intenționat ca o ofrandă ritualică.

Călătorii ar fi putut oferi această podoabă unei divinități pentru a implora protecție înainte de a-și începe traversarea periculoasă a muntelui sau pentru a exprima recunoștință după un drum încheiat fără incidente. Până în prezent, această teorie rămâne o presupunere plauzibilă, în așteptarea unor dovezi suplimentare.

În imaginea de sus, membrii echipei de la Serviciul Arheologic al Cantonului Berna sunt surprinși în momentul măsurării, documentării și recuperării colierului.

Sursa: Historia

Din același capitol

Scrisori de la cititori

Nicio scrisoare încă. Fii primul care adaugă un gând sau o precizare.

Scrie cronicarului

Scrisorile apar după ce sunt citite de un moderator.